Oamenii ce lucrează cu ambele emisfere ale creierului sunt mai creativi? Dacă ai un job într-o industrie unde creativitatea îți aduce mai multe proiecte, cum te adaptezi? Printre sarcinile de la job ai inclusă și gândirea creativă și pur și simplu, câteodată nu îți intri în stare? Ești distras? Plictisit? Abandonezi ideile și nu poți lega aspecte logice? Analizăm împreună un nou studiu cu, pentru și despre creativitate. Ready, steady, go for it.
Pauzele lungi și dese, cheia marilor idei creative?
Se iau 2 probleme, se adaugă un deadline strâns și se presară puțin stres, că deh, așa este cu munca, nu? Dacă nu ești stresat nu muncești? Poate o fi totuși valabil doar în România, vedem pe parcurs.
Când sunt puși să contribuie cu soluții creative la anumite probleme din firmă, din familie sau business-ul personal, oamenii consideră că a trece de la o problemă la alta atunci când vor este benefic. Această abordare le conferă libertatea de a construi mai repede, să nu fie constrânși.
Cum ar fi să ai un timeline, o programare a deciziilor?
Dacă schimbi 2 probleme într-un interval prestabilit, același pentru fiecare, zi, săptămână sau an, ai mai multe șanse să reușești. Cine o spune, noi nu încă, dar ne-ar plăcea să conducem astfel de studii experimentale. Autorul studiului publicat in martie 2021 este Organizational Behavior and Human Decision Processes.
Citește acest research cât vrei tu de mult, accesează: http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S074959781630108X
Creativitate – Research highlights
Comutarea sarcinilor poate spori creativitatea prin reducerea fixării cognitive.
Avantajele schimbării sarcinilor se aplică atât gândirii divergente, cât și gândirii convergente.
Gandirea convergenta = este acel model de gandire unde vezi un numar limitat de solutii la o problema, ori e alba, ori e neagra, nicidecum alte nuante. Este utila in analiza, te face sa fii atent la detalii, dar are dezavantajul ca te poti pierde in detalii. O intalnim in stiintele exacte: matematica, fizica. Te limiteaza la mai multe optiuni, cele cunoscute deja si se ignora alte variante care pot rezolva problema.
Gandirea divergenta = un model de gandire creativa, inovativa, deschiderea catre variantele de a rezolva probelma este mare. Se accentuaza focusarea pe un tablou de ansamblu al unei idei, de aceea se genereaa foarte multe idei. Evident dezavantajele sunt ca se pot omite detalii, nu ai concentrare pe calitate.
CUM are loc resetarea gândirii?
Dacă tu stai și cauți raspunsuri pentru o singura problema sigur vei da fail, pentru că nu iesi din zona de confort. Când te simti blocat este pentru ca ai accesat gândirea în cercuri, idei care există în minte și nu vrem să renunțăm la ele, ne învârtim în aceleași cercuri. Când ne focusăm atenția între 2 task-uri la același interval, dăm reset gândirii, pentru a putea putea oferi fiecărei probleme alte răspunsuri creative fresh, noi, inedite.
Experimente asupra creativității
Avem 3 modele:
- Schimbă în mod constant atenția de la o problemă la alta într-un interval fix
- Te indepartezi de o problema la un timp stabilit
- Pauzele între idei
Participanții care erau instruiți să treacă de la o problemă la alta într-un timp fixat dinainte, au avut cele mai multe răspunsuri corecte pentru problemele expuse. În comparație cu cei care schimbau între probleme când aveau chef sau la jumătatea timpului alocat.
Experimentul 2 vizează din start probleme care nu au răspunsuri corecte, ca să afle dacă îndepărtarea de probleme la un interval de timp setat și transferul către alte probleme garantează creativitatea.
Din nou cei care schimbau între cele 2 metode de a genera idei, avea cele mai multe răspunsuri noi, creative.
Ce nu observau oamenii era momentul în care intră în scenă gândirea rigidă, trasă de păr am putea adăuga. Ideile generate în acest caz era similare cu cele anterioare, nimic nou sub soare, nimic inedit, fără progres.
În studiul Alternating Incubation Effects in the Generation of Category Exemplars, s-a concluzionat că persoanele instruite să listeze elementele din diferite categorii în timp ce alternau între categorii, au generat mult mai multe idei decât cei care listau idei dintr-o categorie înainte de a se muta către alta.
Pauzele scurte între sesiunile de generat idei pot creste semnificativ complexitatea si numarul ideilor. Detalii: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/acp.1699
