Economia atenției sau cum tehnologia trebuie să ajute, nu să distragă

Aplicațiile, produsele digitale, laptop, jocuri, toate sunt într-o continuă competiție ca să-ți acapareze atenția. Da, multe vor să fii atent la mobil, în locul altor activități din offline, adică viața ta. Nu-i de mirare că Zuck vrea să-și promoveze în forță AR, VR, XR, MR, RR și toate realitățile virtuale create de “mințile ascuțite”, evident cu ajutorul unor device-uri sau jocuri, noi lumi create să te țină în pat.

Economia atenției în cele 24 de ore

Cum s-a dezvoltat acest concept? Există oare în viața ta și nu știi?

Well, hai să vedem cine l-a inventat. Este chiar psihologul laureat la premiul Nobel – Herbert A. Simon, care credea că sunt limite între ceea ce oamenii pot gândi și face la un moment dat. De altfel, se sesizează cum mulți oameni de știință spun despre noi, oamenii, că n-am fi niște străluciți multitaskeri, iar tehnologia ar trebui să ne ajute, nu să ne distragă. 

Ce ne preocupă e ideea următoare: cu cât e mai distrasă o persoană, cu atât e mai mai puțin probabil să ducă la bun sfârșit o activitate. Așadar, ar fi bine de dezbătut cum putem crea produse care nu provoacă o adicție utilizatorului, ce principii etice avem de inclus.

Diferența dintre captarea atenției și distragerea atenției

De fapt cred ca între cele 2 apare dependența, când tehnologia ți-a distras atenția într-un moment de inspirație, toată ideea nu mai are aceeași valoare. Oare în trecut oamenii erau mai inspirați pentru că nu erau atât de distrași. Ce se întâmplă azi în creierul unui inventator, cum reușește să creeze printre atât de multă inteligență artificială. 

Simon, anterior menționat afirmă: „Bogăția de informații creează o sărăcie a atenției”.
Psihologul ne avetizează că informația pe care o citim fie online sau oflline ne consumă atenția. Adică noi plătim prin atenția acordată informației. Un punct de vedere foarte diferit de ceea ce am citi în cărțile de wellness, sau sfaturi despre cum să seduci. 
Atenția este de fapt o resursă de mare valoare în era digitală. Avem o sumedenie de cărți disponibile online, multe și gratuite. Paradoxul este că noi avem aceeași 
putere de procesare mentală pe care am avut-o dintotdeauna, nu ne crește capacitatea, ci viteza de procesare, înțelegerea profundă, putem face alte tipuri de corelații. De asemenea, numărul de minute a rămas exact același în fiecare zi, nu ai 32 de ore, ci tot 24.  Ceea ce te limitează este atenția, nu informațiile.

Ce vrea să ne transmită este că informația consumată în viteză, cu ajutorul tehnologiei, de cele mai multe ori ne va consuma doar timpul, pentru că ori nu ajungem repede la informația pe care ne-o dorim, ori calitatea acesteia este slabă. Este esențial ca tehnologia să îmbunătățească viața celor ce o folosesc și nu să le cauzeze un rău în mod direct sau indirect. Acest principiu poate fi adoptat atât de scriitori, oameni de publicitate, designeri sau manageri. Cei care dezvoltă noi produse ar trebui să îi preocupe și ideea că pot declanșa comportamente de adicție, care în final afectează în rău viața utilizatorilor și ne intorc către economia atentiei.

Ce legătură este între depresie și tehnologie?

Hai să adunăm, să scădem cifrele timpului tău, cum îl oferi tehnologiei și să vedem ce ne mai spune economia atenției. S-a sesizat că interacțiunea zilnică cu tehnologia poate declanșa depresia în cazul anumitor oameni. Cum e posibil te întrebi?
Hai să ne uităm la Maria: are 19 ani, este studentă, ocupată cu hobby-urile și facultatea, iar de când cu pandemia se întâlnește mai rar cu prietenii, s-a obișnuit să socializeze online. Acum telefonul a devenit prietenul care menține interacțiunea vie. Când Maria primește un seen sau nu are răspuns la o întrebare, adică nu aude acea notificare pe mobil, ea devine mai tristă, i se schimbă dispoziția. De altfel poate experimenta frica de a pierde, de respingere. Dacă nu verifică noutăți în feed-ul de pe rețeaua socială sau mesagerie începe să se simtă ciudat, ca și cum îi este frică că pierde ceva.  Chiar și detaliile aparent mici, cum ar fi culorile utilizate și volumul notificărilor, pot distrage atenția utilizatorilor sau îi pot face să se simtă anxioși.

Hai să servim împreună o cafea digitală!

Îți place acest articol?
Susține creatorul aici.

Hey 👋 Welcome to Targeted Inspiration! I just created a page here, where I share debates, courses, opinions and sources I find very deep about CAREER. You can now buy me a coffee and support my journey towards being more successful while sharing this with you.

Ceea ce nu știm este că atât culorile din aplicații forma obiectelor sau volumul notificării te pot distrage, ba chiar să-ți creeze o formă de anxietate. 
Odată ce atenția ta a fost distrasă, devine mai dificil să te întorci la activitatea pe care o desfășurai.  Gloria Mark, profesor în departamentul de informatică la Universitatea din California, Irvine susține că avem nevoie de 23 de minute și 15 secunde pentru a reveni pe traseul de lucru. 
Aceste intreruperi devin neproductive la muncă dacă subiectul expus este complet diferit. Tu trebuie să te gândești să schimbi resursele cognitive, îți ia ceva timp să dai un răspuns, feedback, apoi iar să revii la ceea ce făceai anterior.
Nu e numai faptul că îți pierzi concentrarea, dar această distrgere îți poate crea mai mult stres. 

Ce spun experimentele?
Un experiment de laborator a fost desfășurat pentru a vedea cum reacționează subiecții. În primă fază ei aveau de citit email-uri, timp în care n-au fost întrerupți. În a doua situație primeau apeluri și mesaje în chat. 
Pentru a măsura nivelul de stres s-a utilizat o scală a volumului de lucru, dezvoltată de NASA. S-a constatat că oamenii au avut un scor mult mai accentuat atunci când au fost întrerupți. Pe lângă acest aspect, s-a sesizat cum se instala frustrarea, efort mental, senzația că timpul te presează. 
Putem să reținem acest aspecte și să le observăm în viața reală, chiar atunci când suntem distrași de la activitățile de job. 

Oare brandurile au înțeles importanța atenției?

Multe companii creează produse digitale după ce au înțeles impactul psihologic dat de tehnologie. 
Pentru că multe jocuri, aplicații sau chiar seriale au ajuns efectiv să controleze viața oamenilor. 
Apple a studiat procentul de accidente la volan provocate de neatenție și evident mobil. Și-a modificat aplicațiile pentru a nu trimite notificări în timp ce utilizatorul conduce. Cum ai primit notificare ai tentația să verifici imediat, este natural. 
Multe firme au înteles că atenția consumatorilor este redusă și au făcut schimbări la nivelul modelului de afaceri. 

Hai să ne uităm un pic la arhi-cunoscuta aplicație Spotify, unde poți identifica 2 zone de unde vin venituri. Ori plătești cu cardul ca să dispară toate reclamele, ori plătești cu atenția ta ca să te uiți la ads.  

Nir Eyal în cartea: „Hooked: How to Build Habit-Forming Products”, arată cum companiile de tehnologie au la bază studiul psihologului Harvard B.F. Skinner. Acolo se arată cum recompensele, cadourile, atențiile, un nou nivel în joc, acele felicitări, când sunt oferite la intervale variabile, cresc anticiparea userului.  Cu cât crește anticiparea, astfel de acțiuni de căutare a recompenselor pe care companiile de tehnologie le-au valorificat pentru a capta atenția se transformă în instinct.

Scriitorul Eyal ne aduce în față că „atunci când te simți nesigur, înainte de a întreba de ce ești nesigur, tu mergi la Google. Când ești singur, chiar înainte să fii conștient de acest feeling, mergi pe Facebook. Înainte să știi că te plictisești, ești pe YouTube. Nimic nu-ți spune să faci aceste lucruri. Utilizatorii își declanșează singuri aceste acțiuni.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *